Dacia Logan Stepway – Improvizare și adaptare
Nu e prima dată când conduc o Dacia Logan, dar acum am putut să-i fac un test propriu zis întins pe mai multe zile. Ultimul meu articol cu un model Dacia nu a decurs atât de bine, pentru că l-am criticat destul de tare, iar mașina din testul de astăzi este chiar inferioară acelui Duster. Să vedem cum v-a decurge până la sfârșit. Sincer, trebuie să vă spun că nu eram foarte nerăbdător să conduc o Dacia Logan, fie ea și în versiune mai specială. Mi se pare că absolut toată lumea a fost într-un moment într-un Logan, fie deține unul sau are cunoștințe care au sedan-ul românesc. Deci nu mi se pare atât de interesant, mai ales că nu este tocmai nou.
Dar apoi m-am gândit că Dacia Logan Stepway nu prea are rivali direcți, cel puțin nu unii care se vând în România. Deci am putea concluziona că Dacia a construit un model de nișă? Poate cel mai conservator și tradițional constructor, are acum un singur model într-un segment? Cum s-a ajuns la această situație?
Ei bine, numele Stepway a apărut pe alte trei modele înainte de Logan. Am avut Lodgy Stepway, Sandero Stepway și Logan MCV Stepway. Într-un fel fiecare caroserie merita o suspensie înălțată, bună pentru ieșiri în afara asfaltului, mai ales că toate aceste modele au și o parte practică. Dar Logan-ul sedan? Oricum cei care dețin un Logan normal, nu îi interesează garda la sol, știu doar că pot merge pe oriunde. Numai că versiunea Stepway vine ca o improvizare, o adaptare a cerințelor și a pieței. Dacă în Europa, unde se apreciază mai mult un hatchback decât un sedan, Dacia Sandero este peste Logan în vânzări, în România, clienții încă preferă berlina. Aici intervine Stepway, care este o variantă de echipare superioară, vorba românului: ”full-full fără piele”, care nu se va vinde pentru suspensia mai înaltă cu 5 cm, ci pentru design și faptul că Stepway vine echipat cu toate opționalele tehnologice și de confort disponibile acum pe Logan.
Design-ul joacă un rol foarte important, chiar și atunci când vorbim despre cea mai ieftină berlină de pe piață. Acest Logan Raptor, acest Logan Allroad, All-Track, CrossCountry autohton, vine cu aripi evazate, protecții din plastic negru și argintiu pe toată partea inferioară a mașinii, plus bări mai robuste, asemănătoare cu cele ale unui SUV, chiar dacă caroseria e sedan. Sincer îmi place cum arată această versiune mai ales în combinație cu vopseaua albastră, specifică unui Stepway. Nu pot să spun despre Logan Stepway că este o mașină frumoasă, chiar deloc, mulți nici nu vor face diferența între acesta și unul normal. În esență e ”doar un Logan”, dar când îl văd îmi vine să merg foarte tare pe coclauri, peste linii de tramvai, prin bălți și prin gropi. Asta e senzația pe care mi-o oferă. Văd această mașină undeva pe zonele limitrofe ale unui oraș, pe ulițele încă neasfaltate ale cartierelor în construcție sau la porțile caselor din sate, unde lumea se laudă cu cel mai mișto Logan. Totodată, o să mă regăsesc pe bancheta din spate a unui Logan Stepway, atunci când chem un Uber și vreau să merg la prieteni în afara orașului.
Nu prea văd motivul pentru care ți-ai cumpăra un Logan Stepway ca mașină personală, doar dacă îți place design-ul, dar asta înseamnă că îți iei un Logan pentru design, iar atunci lucrurile devin și mai ciudate. Ca mașină de firmă, ca taxi, ca mijloc de transport pe drumuri preponderent rele, este ideal. Dar este așa pentru că este un automobil nou, care are garanție, iar dacă se întâmplă ceva, poți să-l schimbi gratis la o reprezentanță. În plus, e ieftin pentru ceea ce oferă ca automobil nou.
Odată ce te-ai urcat la volanul unui Logan Stepway, te simți ca într-o mașină de închiriat. Adică foarte utilitară. Robustă pentru a rezista. La fel ca în cazul fratelui SUV, bordul, fețele de uși, consola centrală, tot interiorul este doar o bucată mare de plastic. O matriță care face această planșă de bord și nimic mai mult. Nicio urmă de design, de fluiditate sau câtuși de puțin atenție la detalii. Totul e poziționat și gândit pentru utilitate. Ai tot ce îți dorești și folosești în viața de zi cu zi. Are poate mai multe decât alte mașini noi și cu siguranță mai multe decât mașini second hand. Ecranul din mijlocul bordului este touch-screen și are navigație, conectivitate bluetooth și cameră pentru marșarier cu rezoluție incredibilă pentru acest nivel de preț. E un sentiment ciudat să-ți pui muzică de pe youtube într-un Logan, fără să fie conectat la niciun cablu, să poți vorbi la un sistem handsfree de fabrică sau chiar să apeși un buton pentru pilot automat. Într-un Logan. Da, ergonomia lasă de dorit, pentru că trebuie să cauți în trei locuri pentru a acționa cruise control, dar ce contează? Poți să mergi pe autostradă, fără să îți obosească piciorul drept.
În schimb îți va obosi spatele. Pentru varianta Stepway, tapițeria scaunelor este nouă, cu numele brodat pe spătar, dar scaunele, chiar dacă au șezut moale, spătarul este incredibil de incomod. Este mult prea umflat în zona lombară, așa că trebuie lăsat mult pe spate, iar atunci nu mai ai contact la nivelul umerilor și așa intri într-un cerc vicios. Nu degeabă vezi mulți șoferi de Logan cu scaunul lăsat mult pe spate, nu pentru că sunt șmecheri, ci pur și simplu nu îți găsești o poziție confortabilă. Susținerea laterală este practic inexistentă, așa că te miști încontinuu, și constant trebuie să stai cu spatele încordat. Stai mult prea sus, cumva peste bord, schimbătorul este prea jos, iar volan prea înclinat. Ca ergonomie a poziției de condus, Dacia Logan, fie ea și Stepway, este deplorabil. Nu vă spun cum se stă în spate, deoarece toți ați fost deja cu un taxi, deci sunteți obișnuiți să vă atingă husele scaunelor genunchii. Ce lipsește din acest Logan Stepway este mirosul unui taximetru.
Din fericire, Dacia Logan Stepway are și părți bune. În primul rând este consumul. Dacă optezi pentru celebrul diesel de 1.5 litri acum cu tehnologie Blue dCi, această unitate dezvolta 95 de cai putere și un cuplu foarte bun de 220 Nm. Chiar dacă majoritatea cumpărătorilor optează pentru motorizări mai ”curate” pe benzină, eu zic că un diesel se potrivește ca o mănușă, pentru o mașină gândită să fie cât mai ieftin de întreținut. Indiferent cum am condus acest Logan Stepway dCi, și nu l-am menajat deloc, consumul nu a sărit de 5 l/100km. Asta înseamnă că în condiții de mers normal, această valoare poate fi chiar mai mică. Orice s-ar spune, e mai bine să poți parcurge distanțe mari, fără să fie nevoie de o alimentare.
Din punctul de vedere al ținutei de drum, varianta Stepway nu diferă față de un Logan obișnuit, chiar dacă garda la sol este semnificativ mai înaltă, cu 5 cm mai exact. De la volan, ai senzația că poți să treci peste orice obstacol din drum, fără să încetinești, ci doar să abordezi cu încredere. Atunci când întâmpini un drum neasfaltat, poți să mergi mult mai tare decât ai merge în aproape orice altă mașină cu caroserie ”joasă”. Frumusețea unui Logan Stepway vine și din faptul că este o mașină relativ ieftină, așa că dacă se întâmplă ceva, atingi ceva pe dedesubt sau rupi o piesă de caroserie, nu te va costa o avere să o schimbi. Când mergi pe drum accidentat, nu prea contează cât de fermă sau ușoară e direcția, deci aceste lucruri nu te vor interesa, iar șezutul moale al scanului, înseamnă că nu simți atât de tare imperfecțiunile. Personal nu aș face mulți kilometri de autostradă într-un Logan, în schimb, dacă e să merg pe drumuri rurale, nu cred că aș vrea să fiu în altceva.
Dacia Logan Stepway nu emite nicio valență sportivă. Cu toate acestea, cuplul măricel dezvoltat de motorul diesel, te îmbie la accelerări puternice mai ales din treapta a doua. Până la 100 km/h poți să depășești cam orice pe drum, nu se simte că se ”îneacă”. La viteze mai mari, parcă nu am simțit-o atât de stabilă. Abia când am revenit în oraș, mi-am dat seama că taximetriștii nu schimbă imediat viteze pentru consum, ci efectiv așa îți cere mașina. Treapta întâi este atât de scurtă, încât poți pleca cu a doua de pe loc, iar apoi indiferent cum treci prin rapoarte, acestea sunt destul de scurte și ai suficient cuplu chiar și la turație joasă. Oricum nu vei ajunge în zona roșie, pentru că modelele Dacia nu au astfel de afișaj pentru turometru. Îți dai seama că ai ajuns la limită, când acul turometrului ”țopăie”, dar e bine că nu îți ”taie” din putere.
Un Logan cere abuzat. Nu știu de ce. Parcă nu poți să-l conduci normal. Ori nu te interesează de suprafața de rulare, ori îi atingi limitele, ori îl sufoci în trafic bară la bară. Atunci când conduci o mașină cu sute de cai putere sau cu suspensie tare, ajungi prea repede la viteze periculoase sau nu îți dai seama de viteză pe viraje. Dacă tragi tare de un Logan, oricum nu vei merge foarte repede, așa că situație e cât de cât mai sigură. Dar, pe lângă motorizarea economică, dotările interesante și capabilitățile acestei mașini de 10.000 euro (cu reduceri), prețul mic este dat în primul rând de materialele folosite, dar și de siguranța activă și pasivă foarte slabe. Sunt convins că acestea se vor îmbunătăți odată cu un model nou, pentru că toate modelele Dacia au avut creșteri foarte mari de la o generație la alta. Atât Logan, în oricare variantă a sa, cât și Sandero sau Duster, trebuie să fie ieftine, trebuie să fie bune, pentru că ele vor salva industria auto românescă, după ce trecem de restricțiile actuale. Vor exista alte discounturi, tocmai pentru a relansa piața, iar acum, mai mult ca niciodată avem nevoie de astfel de mașini, atât pentru noi, cât și pentru economia noastră. Dacia Logan Stepway ne arată că te poți adapta oricăror cerințe și schimbări.